Profiturile companiilor occidentale care au decis sa ramana in Rusia au crescut vertiginos / Raiffeisen Bank si-a dublat profitul net (Novaia Europa)
Unele companii au fost nevoite sa ramana in Rusia pentru o perioada mai lunga de timp incercand sa gaseasca cumparatori pentru afacerile lor, in timp ce altele au decis sa isi continue operatiunile ca si cum nimic nu ar fi fost in neregula. In cele din urma, intreprinderile „neprietenoase” care au ramas in Rusia si-au marit profiturile la jumatate in 2022 – pana la 1.100 de miliarde de ruble (12,4 miliarde de euro), conform calculelor Novaia-Europa.
Iata cum Total, Raiffeisen, PepsiCo si alte zeci de companii straine au obtinut profituri in exces in Rusia in timpul razboiului, pentru care au platit impozite la bugetul federal.
Profiturile excedentare in timpul razboiului
Multe companii straine au publicat declaratii privind parasirea Rusiei imediat dupa invazia Ucrainei. Acest lucru ar putea face sa para ca intreprinderile straine au incetat orice colaborare cu Rusia.
Aproape un an si jumatate mai tarziu, se poate afirma ca acest lucru este departe de adevar: de fapt, doar o mica parte dintre companiile straine au parasit Rusia. Potrivit calculelor efectuate de Scoala de Economie din Kiev, doar 7% dintre companiile occidentale (241) au oprit toate operatiunile din Rusia si au parasit tara. Alte 10% si-au suspendat activitatea, dar ar putea reveni, in timp ce 41% functioneaza la fel ca inainte. O treime dintre companii si-au redus o parte din activitati sau au suspendat noile investitii. Potrivit Bancii Centrale a Rusiei, 200 de investitori straini si-au vandut afacerile in perioada dintre februarie 2022, cand a inceput razboiul, si martie 2023.
Novaia-Europa a studiat rapoartele financiare ale entitatilor juridice inregistrate in Rusia care sunt detinute partial sau in totalitate de companii straine. Apoi a intocmit o lista cu primele 100 de companii occidentale in functie de profitul lor net din afacerile din Rusia. Lista este alcatuita doar din companii din tari „neprietenoase” care nu si-au vandut inca activele in Federatia Rusa.
Analiza Novaia-Europa demonstreaza ca cele mai mari companii occidentale si-au imbunatatit rezultatele in Rusia in 2022 fata de 2021. Dintre cele 100 de companii de pe lista, 68 si-au crescut profitul net. Cumulat, aceasta cifra a crescut cu 54% cand vine vorba de top-100 – pana la 1.100 de miliarde de ruble (12,4 miliarde de euro).
Companiile care si-au marit cel mai mult profitul vor trebui sa plateasca „taxa pe castiguri exceptionale” catre bugetul federal. Aceasta va fi calculata din „profiturile excedentare” din 2021-2022 (conform estimarilor Novaia-Europa, acestea se ridica la aproximativ 700 de miliarde de ruble (7,9 miliarde de euro)). Aceasta inseamna ca valoarea „impozitului exceptional” platit va fi de la 33 la 67 de miliarde de ruble (de la 371 de milioane de euro la 753 de milioane de euro), in functie de momentul platii. In total, Ministerul de Finante al Rusiei intentioneaza sa colecteze 300 de miliarde de ruble (3,4 miliarde de euro) prin intermediul acestei taxe.
In plus, 288 de miliarde de ruble (3,2 miliarde de euro) din impozitul pe venit au fost platite la bugetul federal de catre companiile straine care fac afaceri in Rusia in 2022. Aceasta cifra reprezinta aproximativ 1% din veniturile totale ale bugetului federal. Cele mai mari plati au venit din partea companiilor franceze (55 de miliarde de ruble, sau 619 milioane de euro), britanice (47 de miliarde de ruble, sau 529 de milioane de euro) si americane (40 de miliarde de ruble, sau 450 de milioane de euro).
Cine a castigat cel mai mult
Companiile din sectorul energetic si bancar, precum si producatorii de tutun si de produse alimentare, sunt in frunte cand vine vorba de profiturile nete. Compania franceza Total a castigat cei mai multi bani in Rusia, dublandu-si profitul net fata de anul precedent, pana la 269 de miliarde de ruble (3,03 miliarde de euro).
Total a vandut actiuni in unele proiecte rusesti si a renuntat la contracte petroliere, dar nu a parasit Rusia in totalitate. Compania detine in continuare 19,4% din producatorul rus de GNL Novatek, precum si actiuni in proiecte comune: 20% din Yamal LNG si 10% din Arctic LNG 2. Compania a precizat intr-un comunicat ca sanctiunile europene si legile rusesti nu i-au permis sa gaseasca un cumparator non-rus pentru aceste actiuni.
„Abandonarea acestor interese fara consideratie ar imbogati investitorii rusi, in contradictie cu scopul sanctiunilor”, se arata in declaratia din 2022 martie. Directorul general al companiei, Patrick Pouyanne, a mai declarat in toamna anului trecut ca Total si-a continuat activitatea in Rusia pentru a asigura aprovizionarea Europei cu energie la cererea „guvernelor europene”. Saptezeci la suta din gazul provenit de la una dintre uzinele rusesti de GNL este trimis catre Uniunea Europeana. In timp ce exportul de gaze mai ieftine din Rusia prin conducte catre Europa a scazut la aproape jumatate, livrarile de GNL au crescut cu 20%.
Un alt lider din top 100 este Raiffeisen Bank, care si-a dublat profitul net, pana la 141 de miliarde de ruble (1,59 miliarde de euro). Acesta este al doilea cel mai mare rezultat din industrie, fiind depasit doar de Sberbank din Rusia. Banca austriaca a facut bani pentru ca cele mai mari banci rusesti au fost deconectate de la SWIFT.
Potrivit Reuters, in martie 2023, Banca Centrala Europeana, confruntata cu cereri din partea SUA, a cerut Raiffeisen sa elaboreze un „plan de actiune pentru inchiderea afacerii” din Rusia. Oficialii austrieci au considerat aceasta solicitare ca fiind un „amestec strain nejustificat”, au declarat surse pentru Reuters. De asemenea, un reprezentant al Ministerului austriac de Finante a declarat ca multe tari continua comertul cu Rusia, iar pentru ca acest comert sa aiba loc este nevoie de institutii financiare corespunzatoare. O saptamana mai tarziu, Raiffeisen si-a anuntat decizia de a „lua in considerare posibilitatea” de a-si vinde sucursala din Rusia sau de a o elimina din activele sale.
Cea mai profitabila companie alimentara a fost PepsiCo (SUA). Profitul sau net s-a triplat in 2022, pana la 45 de miliarde de ruble (507 milioane de euro). In primavara anului trecut, a incetat sa mai produca in Rusia bauturile racoritoare Pepsi, Mirinda si 7UP. Singurele exceptii au fost produsele lactate si produsele pentru copii. Dar, in vara anului 2022, a lansat vanzarile de bauturi Evervess si Frustyle in Rusia.
Coca-Cola a ales, de asemenea, calea redenumirii, dar profitul sau net a crescut doar cu 3%. In timp ce clientii dezbateau daca noua versiune a bauturilor avea acelasi gust ca cea veche, compania germana Heineken s-a alaturat cursei bauturilor racoritoare, lansandu-si propria Cola. In 2022, compania producatoare de bere a reusit sa isi creasca profitul net de 1,8 ori. Intre timp, in magazinele din Rusia sunt disponibile bauturi originale Coca-Cola si Pepsi; acestea sunt importate din diverse tari de catre diferite companii.
Cresterea brusca a profiturilor unor companii producatoare de produse de uz zilnic este legata de faptul ca concurentii lor occidentali, daca nu au plecat in totalitate, si-au redus operatiunile din Rusia, declara pentru Novaia-Europa directorul executiv al agentiei de analiza INFOLine, Ivan Fediakov. El citeaza ca exemplu Mondelez (Milka, Alpen Gold, Oreo): profitul sau net a crescut de trei ori, pana la 27 miliarde de ruble (304 milioane de euro).
Cu toate acestea, cresterea acestui indice nu inseamna intotdeauna vanzari de succes, explica Fediakov. Cresterea profitului net poate fi legata si de reducerea investitiilor in productie si publicitate pe fondul incertitudinii.
Dintre marile companii de tutun, singura care a renuntat la Rusia a fost British Imperial Brands. Intre timp, concurentii sai si-au crescut semnificativ profitul net anul trecut: Japan Tobacco la jumatate, pana la 43 de miliarde de ruble (484 milioane de euro), British American Tobacco cu 81%, pana la 14 miliarde de ruble (158 milioane de euro). In acelasi timp, rusii cumpara acum mai multe tigari de fabricatie europeana. Numarul livrarilor de tutun din Germania s-a dublat in primele trei luni ale anului 2023, comparativ cu anul precedent.
Imprumuturi pentru militari
Disponibilitatea multor companii straine de a face afaceri in Rusia in timpul razboiului a atras critici din partea comunitatii internationale. Agentia Nationala de Prevenire a Coruptiei din Ucraina (NACP) a intocmit o lista a „sponsorilor de razboi”. Agentia solicita sanctiuni impotriva acestor companii, deoarece acestea „furnizeaza bunuri si servicii de cea mai mare importanta pentru sectorul de stat si cel privat, precum si pentru ca contribuie la bugetul tarii”.
In special, NACP a acuzat Raiffeisen ca a recunoscut autoproclamatele „republici populare” Donetk si Luhansk („RPD” si „RPL”), ca a oferit „conditii de imprumut favorabile” militarilor rusi si ca „a facut jocul propagandei rusesti”. In replica, banca a precizat ca a actionat in conformitate cu legea rusa privind vacantele de plata pentru participantii la „operatiunea speciala pe teritoriul RPD si RPL”.
Lista include o companie maghiara. Grecia detine cel mai mare numar – cinci companii. Pana cand aceste companii nu vor fi excluse de pe lista, cele doua tari au decis sa blocheze aprobarea celui de-al 11-lea pachet de sanctiuni impotriva Rusiei, potrivit Politico.
Companiile occidentale sunt criticate pentru ca folosesc pretexte umanitare pentru a-si acoperi dorinta de a ramane in Rusia. In special, fondatorul agentiei Moral Rating Agency, Mark Dixon, a criticat PepsiCo pentru ca produce chipsuri in Rusia intr-un interviu acordat Wall Street Journal: „Daca chipsurile sunt esentiale, ce alimente nu sunt?”.
De ce raman companiile in Rusia?
Societatile straine nu isi pot vinde afacerile sau actiunile in societati rusesti fara o aprobare din partea Comisiei guvernamentale pentru investitii straine. In vara anului 2022, ministrul rus de finante, Anton Siluanov, a confirmat ca oficialii cereau o reducere de cel putin 50% din partea intreprinderilor din tarile „neprietenoase”.
Ulterior, aceste cerinte au devenit si mai stricte. In decembrie 2022, la reducerea de 50% au fost adaugate doua conditii la alegere: fie o companie care doreste sa paraseasca Rusia plateste 10% din suma catre Trezorerie ca „contributie voluntara”, fie acorda cumparatorului o prelungire de plata pe mai multi ani. Anul acesta, companiile au fost private de aceasta alegere, „contributia voluntara” a devenit obligatorie. Guvernul rus a lasat companiilor straine doua optiuni de vanzare.
Daca o companie este vanduta cu o reducere mai mica de 90%, atunci trebuie sa plateasca o „contributie voluntara”: 5% din valoarea estimata.
Daca discountul este de 90% sau mai mult, atunci contributia trebuie sa fie de 10%.
A doua optiune indica faptul ca o companie pleaca din Rusia fara nimic, spune pentru Novaia-Europa partenerul senior al Baroului Pen & Paper, Valeri Zincenko.
„Practic, cream conditii pentru ca, in schimb, companiile cu implicare straina sa continue sa lucreze aici, astfel incat plecarea sa nu fie profitabila pentru intreprinderile straine”, a recunoscut anterior Siluanov.
Companiile care au facut declaratii zgomotoase despre plecarea din Rusia la inceputul razboiului au vorbit prea devreme, spune economistul Vladislav Inozemtev pentru Novaia-Europa. „Nimeni nu si-a dat seama ce inseamna sa parasesti Rusia”. Acum, companiile care vor sa faca acest lucru trebuie sa foloseasca cea mai neprofitabila optiune, un potential cumparator nu va fi de acord cu o reducere mai mica de 90%, spune expertul.
Exceptie fac companiile rusesti care opereaza pe piata internationala si care vor sa para respectabile, noteaza Inozemtev. De exemplu, compania rusa Novatek, care vinde GNL in Europa, a cumparat partea detinuta de compania britanica Shell in proiectul Sahalin-2 pentru 94,8 miliarde de ruble (1,07 miliarde de euro).
In conformitate cu decretul special al presedintelui rus Vladimir Putin, banii proveniti din vanzarea cotei straine in proiect trebuiau sa fie transferati intr-un cont special rusesc. Dar Shell a fost autorizata sa retraga banii din strainatate dupa ce proprietarul Novatek, Leonid Mihelson, a facut apel personal la Putin, a relatat la vremea respectiva ziarul rus Kommersant.
Potrivit portalului guvernamental Digital Budget din 27 mai, incepand din decembrie 2022, companiile straine au dat statului „contributii voluntare” in valoare de 33 de miliarde de ruble (371 de milioane de euro). Activele nete ale primelor 100 de companii din tarile „neprietenoase” reprezinta peste 5 trilioane de ruble (56,3 miliarde de euro). Daca toate acestea decid sa paraseasca Rusia, in timp ce afacerile lor sunt evaluate la aproximativ acest pret, atunci vor ajunge sa plateasca aproximativ 250-500 de miliarde de ruble (2,8-5,6 miliarde de euro) drept „contributii voluntare”.
Companiile care sunt dispuse sa suporte pierderi pentru a parasi Rusia trebuie sa astepte pe termen nedefinit pentru ca o intelegere sa fie aprobata. Exista o coada de cel putin 3.000 de companii care urmeaza sa fie luate in considerare de catre comisie „fara timpi de revizuire stricti”, spune Zincenko. „In contextul unor orientari neclare, entitatile straine se confrunta cu un numar mare de respingeri si obstacole in timp ce incearca sa obtina aprobarea necesara”.
„Comisia se reuneste de trei ori pe luna si nu examineaza mai mult de sapte cereri pe sedinta, deci faceti voi calculele”, a relatat anterior Financial Times, citand o sursa.
Companiile americane se confrunta cu un obstacol suplimentar din partea guvernului SUA. Biroul de control al activelor straine (OFAC) al Trezoreriei a anuntat ca societatile vor avea nevoie de o licenta specifica din partea OFAC pentru a putea plati „contributia voluntara”.
„Practic, Putin a inventat un mod complet nou de a confisca proprietati. Atunci cand evenimente de acest gen au avut loc in Venezuela sau in tarile africane, au fost urmate de nationalizari totale. Evident, companiile occidentale au intentat procese si au castigat impotriva guvernelor [respective]. Dar Putin a venit cu o schema foarte vicleana. Se presupune ca guvernul nu te jefuieste de nimic, ci creeaza conditii care te fac sa-ti vinzi bunurile pentru o rubla nu se stie cui”, conchide Inozemtev.
